Foto: din surse publice

Ce să nu faci după 60 de ani: este dăunător pentru sănătate

După vârsta de 60 de ani, corpul uman nu doar îmbătrânește – el trece pe „șine” biologice și hormonale complet diferite. Pericolul acestei vârste nu constă în cifrele din pașaport, ci în dorința de a rămâne la obiceiurile eficiente la 30, 40 sau 50 de ani. Dar, după cum subliniază psihologii și gerontologii, ceea ce era perceput ca normal după 60 de ani începe să lucreze împotriva ta.

Ce ar trebui să revizuiți pentru a vă păstra calitatea vieții și sănătatea creierului

Mese de seară obișnuite

În anii tinereții, metabolismul permitea luarea mesei târziu în noapte cu impunitate. Cu toate acestea, după vârsta de 60 de ani, secreția de enzime digestive și bilă scade în mod natural, iar aciditatea sucului gastric scade.

O cină târzie, în special una bogată în carbohidrați (ceai și sandwich, terci de ovăz), provoacă o creștere bruscă a insulinei. Aceasta duce la inflamații, edeme și retenție de grăsime.

Este mai bine să mutați cina la 18:00-19:00. Alegeți alimente cu proteine ușoare (ouă, pește) în combinație cu legume prelucrate termic.

Mâncați alimente prăjite, carbohidrați în fiecare zi

Nutriționiștii remarcă faptul că, după vârsta de șaizeci de ani, modul de preparare a alimentelor și alegerea alimentelor devin un factor decisiv în longevitate. Prăjirea la temperaturi ridicate, în special în friteuze, transformă cartofii obișnuiți sau gogoșile într-o sursă de compuși periculoși care declanșează inflamații și cresc semnificativ riscul de cancer. Renunțarea la astfel de mâncăruri nu este doar o dietă, ci o modalitate reală de a încetini îmbătrânirea biologică a organismului.

La fel de importantă este și o regândire completă a atitudinii față de carbohidrații simpli. Zahărul și produsele din făină albă devin principalii dușmani ai sănătății după vârsta de șaizeci de ani, deoarece distrug instantaneu vasele de sânge și perturbă metabolismul. A scăpa de dependența de zahăr și făină și a evita consumul de conținut ostil „de după bordură” sunt reguli fundamentale care vă vor menține mintea limpede și corpul curat pentru anii următori.

Refuzul de a face exerciții fizice

Există o credință populară conform căreia după vârsta de șaizeci de ani ar trebui să aveți grijă de dumneavoastră cât mai mult posibil și să vă limitați la plimbări liniștite, însă știința modernă spune contrariul. Adevăratul pericol constă într-un proces numit sarcopenie, care este pierderea treptată și imperceptibilă a țesutului muscular care se accelerează odată cu vârsta. Dacă mușchii nu sunt exersați în mod regulat, aceștia încep să se topească, pierzând până la două procente din masa lor în fiecare an. Acest lucru declanșează o reacție în lanț – oasele devin fragile, metabolismul încetinește și coordonarea mișcărilor se deteriorează, crescând considerabil riscul de căderi accidentale și leziuni.

Este important să realizați că mușchii puternici nu sunt despre recorduri sportive, ci despre scutul dvs. biologic de încredere care menține echilibrul hormonal și metabolismul normal. Pentru a opri acest proces, nu este necesar să vă epuizați în sala de sport. Este suficient să vă obișnuiți cu exerciții simple la domiciliu – urcați scările de câteva ori în loc să luați liftul, efectuați o serie de ghemuituri sprijinindu-vă pe un scaun sau folosiți sticle obișnuite de apă ca haltere ușoare. Astfel de eforturi regulate ajută organismul să rămână funcțional și oferă energie pentru o viață activă.

Percepția insomniei ca o fatalitate

Mulți oameni se obișnuiesc să creadă că somnul întrerupt sau perturbat este o parte necesară a îmbătrânirii care trebuie pur și simplu acceptată. Cu toate acestea, în realitate, somnul deficitar nu este norma la nicio vârstă.

Privarea cronică de somn acționează insidios asupra organismului – epuizează treptat resursele sistemului nervos, făcându-ne iritabili și obosiți.

Adesea, problemele de somn nu sunt doar oboseală, ci un semnal al schimbărilor hormonale, cum ar fi o deficiență de progesteron sau estrogen, care sunt responsabile de capacitatea noastră de a ne relaxa.

Pentru a recâștiga o relaxare de calitate, merită să ne uităm la obiceiurile de seară. Cel mai bine este să vă faceți o regulă a „tăcerii digitale” și să puneți deoparte smartphone-ul sau tableta cu cel puțin o oră înainte de a merge la culcare. În loc de ecrane, încercați ritualuri calmante – o baie caldă cu sare de magneziu sau utilizarea uleiurilor esențiale vă pot ajuta organismul să realizeze că timpul pentru activitate a trecut și că este timpul să se recupereze.

Izolarea socială

Psihologii sunt convinși că singurătatea după vârsta de șaizeci de ani este o amenințare pentru sănătatea fizică, care este destul de comparabilă cu anii de fumat. Atunci când o persoană este izolată social, organismul său începe să funcționeze defectuos la cele mai profunde niveluri – sistemul imunitar este deprimat și funcția intestinală, care este direct legată de starea noastră emoțională, este perturbată.

Adevărul este că contactul viu cu alți oameni este cel mai puternic combustibil natural pentru creierul nostru. Vorbitul, împărtășirea emoțiilor sau râsul împreună produc neurotransmițători de bucurie, care ne mențin plini de energie și ne dau un sentiment de siguranță. Fără acest stimulent, creierul începe să își piardă din activitate, iar organismul este mai predispus la boli cronice.

Nu trebuie să participați la evenimente zgomotoase în fiecare zi pentru a face o diferență. Orice comunicare regulată cu lumea exterioară este suficientă pentru a menține creierul „în joc”. Poate fi o conversație scurtă cu un vecin, un apel către un vechi prieten sau chiar un mesaj pe messenger. Principalul lucru este să nu vă lăsați închis între patru pereți, deoarece fiecare interacțiune sinceră dă forță sistemului imunitar.

Să trăim ca pe vremuri, în tipare

Flexibilitatea cognitivă, numită neuroplasticitate de oamenii de știință, este capacitatea creierului nostru de a se schimba și de a realiza noi conexiuni. Aceasta nu dispare pe măsură ce îmbătrânim, ci are nevoie de „combustibil” constant sub forma unor experiențe noi. Atunci când fiecare zi se transformă într-o copie identică a celei precedente, creierul trece în modul de economisire a energiei și începe treptat să „doarmă”, pierzând capacitatea de a procesa rapid informațiile.

Lipsa de noi provocări și stimuli creează un teren favorabil pentru dezvoltarea demenței și a altor tulburări cognitive. Fără muncă activă, celulele nervoase pierd conexiunile dintre ele, ceea ce are un impact direct asupra memoriei și a vitezei de gândire.

Pentru a menține acuitatea mentală, este important să pătrundem conștient în tiparele obișnuite. Acest lucru nu necesită un efort extraordinar – încercați să mergeți la magazin pe un drum diferit, să învățați câteva cuvinte străine în timpul cafelei de dimineață, să rearanjați mobila din camera dumneavoastră sau să ascultați muzică pe care nu ați mai ascultat-o niciodată. Fiecare astfel de mică schimbare vă face creierul să lucreze mai mult, construind noi autostrăzi neuronale și menținându-vă mai tânăr mental.

Încercarea de a fi „versiunea de 40 de ani a ta”

Una dintre cele mai mari capcane după vârsta de șaizeci de ani devine obsesia de a rămâne aceeași persoană care erați acum douăzeci de ani. Încercarea de a te înghesui artificial în versiunea de 40 de ani a ta, cerând același efort, același ritm și aceleași rezultate de la corpul tău, nu duce de obicei decât la epuizare și frustrare. Este un mod de a lupta împotriva propriei tale naturi, consumând energie prețioasă în loc să o crească.

De fapt, corpul tău după șaizeci de ani nu este deloc rupt sau deteriorat – a devenit doar diferit. Acum este mult mai inteligent, mai fin reglat și extrem de sensibil la acțiunile tale. Dacă încetați să-l mai tratați ca pe o mașină veche care are nevoie de reparații și începeți să-l ascultați, puteți descoperi o sursă de forță interioară.

O adevărată versiune nouă a vieții nu începe când ești tânăr, ci atunci când încetezi să mai concurezi cu trecutul. Acesta este momentul în care acceptarea de sine devine cel mai mare atu al tău. Atunci când încetezi să te mai lupți cu tine însuți și începi să acționezi din respect pentru nevoile tale prezente, organismul răspunde cu recunoștință, oferindu-ți posibilitatea de a trăi o viață de calitate, profundă și împlinită, indiferent de numerele din pașaport.

Gândirea că viața a trecut

Mulți șaizeci și ceva de ani cred în mitul că cei mai buni ani rămân undeva departe în trecut. Ei uită însă că această „perioadă de aur” se petrece de obicei într-o perioadă în care nu avem încă stabilitate financiară sau în timpul unor ani de muncă istovitoare în care nu ne-am putut permite nici măcar un scurt răgaz. Ne obișnuim să trăim într-o continuă căutare, amânând adevărata plăcere pentru mai târziu și, ca urmare, începem să credem că, după șaizeci de ani, viața dispare treptat.

Cu toate acestea, ar trebui să privim această vârstă dintr-un unghi foarte diferit. Ce, cum anume acum vine acel moment perfect pe care l-ați așteptat toată viața? Aceasta este perioada în care, în sfârșit, ai ocazia să te oprești, să te distragi de la obligațiile nesfârșite și să începi să-ți petreci zilele exact așa cum îți place ție, nu așa cum îți cer circumstanțele. Devii liber de nevoia de a dovedi ceva cuiva sau de a fi la timp undeva.